FAQ

 1.      Ce este Insolventa?

 Starea de insolventa apare atunci cand o societate comerciala nu dispune de resurse banesti suficiente pentru a-si acoperi datoriile certe, lichide si exigibile. Aceasta inseamna ca o societate poate fi in stare de insolventa chiar si atunci cand valoarea totala a activelor depaseste totalitatea datoriilor, important fiind daca societatea dispune de lichiditati pentru a-si acoperi datoriile.

2.      Cand se poate deschide procedura insolventei prevazuta de Legea 85/2006?

 Procedura insolventei poate fi deschisa la cererea societatii in insolventa sau la cererea unuia dintre creditorii acesteia. Starea de insolventa este prezumata a fi vadita, ceea ce inseamna ca societatea nu si-a achitat datorii ce depasesc 45.000 lei (valoarea prag) si care sunt scadente de mai bine de 90 de zile. Starea de insolventa poate fi si iminenta atunci cand se dovedeste ca societatea nu va fi in masura sa achite datoriile sale atunci cand acestea vor deveni scadente. In oricare dintre situatii, persoana care solicita deschiderea procedurii insolventei trebuie sa faca dovada ca societatea debitoare este sau va fi in scurt timp in starea de insolventa (conform raspunsului la intrebarea 1). Simpla existenta a unei datorii ce depaseste 45.000 lei si care nu a fost achitata de mai bine de 90 de zile de la scadenta nu duce in mod automat la deschiderea procedurii, fiind posibil ca societatea debitoare sa nu achite datorii din alte motive decat lipsa fondurilor. Salariatii societatii pot solicita deschiderea procedurii in cazul in care creanta acestora se ridica la valoarea de 45.000 lei sau la valoarea a 6 salarii medii pe economie/salariat.

3.      Care este diferenta intre insolventa si faliment?

Insolventa nu duce in mod automat la faliment. Procedura insolventei incepe de cele mai multe ori cu o perioada de observatie in care se decide daca societatea debitoare urmeaza a fi reorganizata sau va intra in faliment. Societatile comerciale in stare de insolventa pot fi reorganizate in baza unui plan de reorganizare. Acesta trebuie aprobat totusi de creditorii societatii. Procedura falimentului este deschisa doar daca societatea debitoare se afla intr-un dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea 85/2006, societatea debitoare solicita intrarea in faliment sau creditorii nu aproba un plan de reorganizare. Prin reorganizare, societatea isi va continua activitatea si va putea fi pastrata in functiune la inchiderea procedurii. Prin faliment, societatea comerciala va fi radiata in mod obligatoriu la inchiderea procedurii.

4.      Care este scopul procedurii insolventei?

 Procedura insolventei, atat reorganizarea cat si falimentul, au ca unic scop acoperirea datoriilor societatii debitoare aflata in stare de insolventa. Chiar daca pasivul debitorului poate suferi modificari in cadrul procedurii, scopul acesteia ramane acelasi, iar organele care aplica procedura (instantele de judecata, judecatorul sindic, administratorului judiciar si/sau lichidatorul) vor urmari acest scop.

5.      Ce se intaampla cu o creanta impotriva debitorului dupa deschiderea procedurii de insolventa?

 Dupa data deschiderii procedurii de insolventa, administratorul judiciar/lichidatorul va notifica toti creditorii societatii insolvente. Acestia vor fi informati cu privire la obligativitatea formularii unei cereri de admitere a creantei pana la o data limita, care va fi stabilita de catre instanta. Daca un creditor nu formuleaza o cerere de admitere a creantei acesta nu va mai avea posibilitatea ss-si recupereze creanta, atat in cadrul procedurii de insolventa cat si in afara acesteia dupa inchiderea procedurii. Daca o cerere de admitere a creantei a fost formulata pana la data stabilita, administratorul judiciar/lichidatorul o va analiza si, in functie de rezultatul analizei, o va inscrie in tabelul creantelor impotriva debitorului. Astfel, creditorul este indreptatit sa participe la procedura si sa beneficieze de distribuiri de sume in cadrul procedurii. Salariatii societatii insolvente sunt scutiti de obligatia depunerii cererii de admitere a creantelor pentru creantele ce rezulta din raporturi de munca.

6.      Ce trebuie sa contina o cerere de admitere a creantelor?

 Creditorii trebuie sa arate in mod obligatoriu numele/denumirea lor, adresa lor de domiciliu/sediu, suma ce o solicita, temeiul creantei (de unde provine suma respectiva, spre exemplu marfuri livrate, servicii prestate etc.) precum şi eventuale drepturi de preferinta sau garantii (privilegii, ipoteci, garantii reale mobiliare etc.). De asemenea, orice sume si drepturi de preferinta invocate trebuie dovedite prin anexarea de copii a documentelor din care rezulta la cererea de admitere a creantelor. Lipsa oricarui element din cererea de admitere a creantelor poate duce la respingerea cererii sau inregistrarea eronata a creantei. Pentru a putea fi analizata cererea trebuie achitata o taxa de timbru in valoare de 120 lei si un timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.

7.      Cui trebuie adresata cererea de admitere a creantelor?

 Creditorii trebuie sa adreseze cererea de admitere a creantelor Tribunalului. Aceasta, impreuna cu documentele justificative pe care se bazeaza, trebuie depusa in doua exemplare, una pentru a ramane la dosarul cauzei, iar cealalta va fi ridicata de catre administratorul judiciar/lichidator. Exemplarul destinat administratorului judiciar/ lichidatorului poate fi transmis acestuia prin posta cu confirmare de primire. In acest mod se pot evita situatii neplacute care duc la inregistrari eronate sau respingeri a creantelor.

8.      Cine este administratorul judiciar/lichidatorul?

 Administratorul judiciar sau lichidatorul este o persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, care este numit mai intai de instanta si apoi confirmat de catre creditorii societatii debitoare, pentru a aplica si administra procedura insolventei. Administrator judiciar este practicianul in insolventa care aplica si administreaza procedura insolventei in perioada de observatie si in timpul reorganizarii. Lichidatorul este practicianul in insolventa care aplica si administreaza procedura de faliment a societatii debitoare. Atributiile administratorului judiciar/lichidatorului sunt prevazute in principal de art. 20 alin. (1) din Legea 85/2006, dar exista si alte texte de lege care confera atributii administratorului judiciar/lichidatorului, iar judecatorul-sindic poate de asemenea stabili orice alte atributii prevazute sau nu de un text de lege.

9.      Care sunt principalele efecte ale deschiderii procedurii insolventei?

 De la data deschiderii procedurii insolventei

-          Toate actiunile pentru realizarea creantelor impotriva societatii debitoare, judiciare (executari silite, ordonante/somatii de plata etc.) sau extrajudiciare (introducerea la plata a unor bilete la ordin/cecuri, preluarea sau pastrarea posesiei asupra unor bunuri etc.), se suspenda de drept. Aceasta nu inseamna ca sunt intrerupte dar aceste actiuni nu vor putea continua fara incuviintarea judecatorului-sindic.
-          Orice dobanzi, majorari sau penalitati denumite generic accesorii ale creantelor nascute inainte de data deschiderii procedurii insolventei, nu vor putea fi calculate dupa aceasta data. In anumite situatii, creantele care beneficiaza de garantii reale vor putea fi suplimentate cu astfel de accesorii.
-          Contractele in derularea la data deschiderii procedurii insolventei sunt mentinute.
-          Furnizorii de servicii precum electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau alte asemenea, nu au dreptul de a intrerupe furnizarea serviciilor in perioada de observatie sau reorganizare daca debitorul este consumator captiv conform art. 3 pct. 32 din Legea 85/2006 (adica debitorul nu poate sa-si aleaga furnizorul din considerente tehnice, economice sau de reglementare legala).
-          In perioada de observatie actiunile societatilor tranzactionate pe piete reglementate sunt suspendate de la tranzactionare. In urma deschiderii procedurii falimentului aceste actiuni sunt retrase de pe pietele reglementate.
-          Toate documentele care emana de la debitor (comunicari, facturi, contracte etc.) trebuie sa poarte mentiunea corespunzatoare starii in care se afla; adica in insolventa, in reorganizare judiciara sau in faliment.
-          In cadrul procedurii debitorul, prin administratorul statutar sau administratorul judiciar/lichidator, dupa caz, poate incheia contracte care se subscriu activitatii curente a debitorului.
-          Deschiderea procedurii insolventei nu impiedica efectuarea de compensari intre debitor si creditorii acestuia.

10.  Exista alternative la procedura insolventei?

 In cursul normal al activitatii unei societati comerciale exista intotdeauna situatii dificile. Acestea nu trebuie in mod neaparat sa sfarseasca cu intrarea in insolventa. Reorganizarea care este posibila in cadrul procedurii insolventei ar putea avea loc si in afara acesteia, in urma negocierii cu creditorii. Pot fi negociate prelungiri ale termenelor de plata, restructurari ale creantelor sau chiar reduceri ale datoriilor. De asemenea exista si alte proceduri legale la care se poate apela pentru a se evita intrarea in insolventa (medierea, concordatul preventiv si mandatul ad-hoc).

Nota

Procedura insolventei este o procedura legala extrem de complexa. Aceasta se desfasoara in stransa legatura cu unele dintre principalele ramuri de drept, ca de exemplu dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul financiar-fiscal sau chiar dreptul administrativ si trebuie sa respecte reglementarile in materie de drept procesual civil. Raspunsurile la intrebarile de mai sus reprezinta informatii generale si pot varia in functie de situatiile individuale ale fiecarei societati comerciale. Pentru o analiza individualizata a situatiei societatii dumneavoastra, fie ca aveti calitatea de debitor sau creditor, va rugam sa contactati societatea noastra pentru a putea beneficia de informatii adaptate necesitatilor dumneavoastra.

There has been an error.

We apologize for any inconvenience, please return to the home page or use the search form below.